Eșecul Thomas Tuchel

Indiferent cum privești acest sezon realizat de Thomas Tuchel pe banca lui Paris Saint-Germain F.C. este un eșec. Oricât de subiectiv ar fi privite lucrurile, titlul în Ligue 1 nu este o performanță, chiar dacă aceștia au mai ratat coroana contra lui Montpellier și AS Monaco. Elementele pozitive sunt miniscule la fel ca și partidele bune. Probabil unicul meci care poate fi văzut ca o partidă bună, a fost întâlnirea cu Liverpool de pe Parc des Princes și repriza a doua de pe Old Trafford. În restul totul a fost mediu, iar uneori chiar spre ridicol.

Filosofia nu pare greșită. O posesie a balonului alternată în funcție de adversar cu un joc vertical. Dacă din punct de vedere tehnico-tactic există o greșeală a fost folosirea mai multor sisteme de joc. Schimbări dese de formule de joc. De la 4-3-3, la 4-4-2 și chiar 3-3-3-1. O gândire care i-a pus pe mulți jucători în ipostaze greșite. Dacă a fost obligat să îl cedeze el pe Lo Celso sau a venit un ordin al conducerii nu putem afla. El a răspuns doar afirmativ la dorința de a veni și a conduce un vestiar complicat. Era o provocare prea mare, mult prea dură. Cel mai sigur la fel de dificil era și opțiunea Bayern Munchen de care se auziseră zvonuri în vara anului trecut.

Dincolo de factorii tehnico-tactici care au și părți negative, cea mai mare problemă a lui Thomas Tuchel este în a își menține elevii concentrați și motivați. Dacă îl privim ca tehnician sau analist îl putem pune pe linie cu Jurgen Klopp, dar separația dintre cei doi se creeează într-un mod enorm atunci când vine vorba de comunicare. Managerul lui Liverpool are darul de a le insufla elevilor săi un spirit ce le aduce o dăruire până la limita capacităților fizice. Thomas a condus cu trei la unu pe Anfield în Europa League și a fost învins cu 4 la 3. În returul optimilor Uefa Champions League câștigase la Manchester cu doi la zero, dar returul a fost un dezastru. Toată lumea zâmbea pe la vestiare inainte de returul cu United. Chiar și Tuchel. Un avantaj de două goluri pierdut stupid și de acolo tot ce a urmat au fost 10 săptămâni în care toți cei implicați în club au părut că se plictisiseră.

O altă față a incapacității de a gestiona situațiile de acest gen, Thomas Tuchel a arătat-o în finala de ieri seară pierdută cu Rennes. Un trofeu nu schimba ideea că PSG trebuie să se gândească cum se abordează corect Liga Campionilor. Rennes o echipă bună cu un antrenor instalat ca interimar în primă fază,dar promitator. Am mai scris de el dupa ce a eliminat OL. Echipa sa revenit de la doi la zero, a câștigat la penalty-uri și a arătat încă o dată că Thomas Tuchel are lacune mari în ceea ce presupune controlarea unui vestiar. Indiferent de nume, indiferent de elevi, indiferent de club, Tuchel a clacat în momente ce îl puteau urca pe o treaptă lângă antrenorii mari ai momentului. Ligue 1 e o simplă medalie pentru un antrenor ce se consideră în vârful piramidei și care își propune atingerea celor mai înalte ținte.

Ce va urma vom afla în următoarele săptămâni. Poate Tuchel nu este antrenor de trofeu european major, poate lui PSG îi lipsește pedigree-ul de campioană. Cert este că în capitala Franței toată lumea trebuie să se motiveze pentru a progresa. Altfel trofeele importante vor lipsi și în următorii ani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s