Interviu în concediu cu un vice-campion european

Atunci când pronunți numele Aliuță, fiecare iubitor al sportului se gândește la Marian, fostul fotbalist de la Steaua, Rapid și Șahtior Donețk. Însă vărul său mai mare, Nicolae Florin Aliuță are în spate un CV impresionat în box: fost vice-campion european, de 12 ori campion național la categoria 54 de kg și locul 4 la Campionatul Mondial. În prezent este antrenor personal la Pescariu Sports&Spa, dar până la ajunge în această postură a fost antrenor important la clubul Steaua și a lucrat cu nume importante din istoria boxul românesc.

Pentru aproximativ opt zile am avut șansa de a sta pe lângă el și de afla chestii interesante despre ce presupune viața unui sportiv de performanță. Aflat pe insula Syros din Grecia pentru a lua parte la nunta verișoarei mele, iar el și soția lui fiind prieteni buni de familie cu mătușa mea, am stat de vorbă pe mai multe subiecte, în zile diferite fără a face un interviu de câteva minute. Acest articol se bazează pe discuții purtate la cină sau pe plajă, fără a fi efectiv un interviu în adevăratul sens.

Cât de dificil a fost să ajungi la un asemenea nivel de performanță?

Am făcut multe sacrificii. Au fost multe ore petrecute în sala de antrenament, dar a fost o plăcere să mă antrenez alături de nume importante ca Francisc Vaștag, Leonard Doroftei și Mihai Leu. Îmi amintesc că au fost și zile dificile, dar atunci când mă aflam pe podium mă simțeam fericit, iar sprijinul soției a extrem de important.

Crezi că ai fi putut face mai mult în carieră?

Este greu să spun dacă aș fi putut deveni campion european sau dacă aș fi putut fi lupta pentru medalia de aur la campionatul mondial. Am întâlnit adversari dificili. Ce pot să spun este că niveul boxului din România din urmă cu mai bine de 20 de ani m-a împins spre acele performanțe. Valorile de atunci din boxul nostru te obligau să te prezinți cât se poate de bine.

Ai fost în aceași sală cu Leonard Doroftei, iar cu Adrian Diaconu și Lucian Bute ai avut multe discuții. Ce ai putea spune despre ei?

Leonard Doroftei a fost incredibil prin munca depusă. La început la antrenamente când l-am văzut nu credeam că poate să atingă un asemnea nivel. Însă e adevărat că mai întâi a luptat la categoria de 54 de kg, iar apoi a trecut la 58 și mai târziu spre 60. Un adevărat profesionist. Adrian Diaconu un om aparte. Unul dintre cei mai deosebiți oameni pe care i-am cunoscut. A avut o carieră scurtă, însă un adevărat campion. Genul de luptător care se ducea direct pe adversar. Cu Lucian Bute am avut mai multe întâlniri. Mi-a plăcut mult stilul său tehnic, chiar dacă mulți au fost fani ai luptei directe, eu l-am apreciat și pentru stilul său modest ca om și modul în care își pregătea luptele.

 

unnamed

Cum vezi viitorul boxului din România? Mulți tineri îți spuneau pe vremuri maestrul Aliuță. 

În ultimii 6 ani nu am mais tat aproape de boxul din România. Atunci când încă eram antrenor la Steaua erau mulți tineri care promiteau. Îmi doresc mult ca boxul românesc să revină la un nivel important. Sper ca cei care vor merge la Olimpiada din Tokyo să aducă medalii pentru șară, dar sunt convins că va fi dificil.

Eu am crescut fiind fan al lui Mike Tyson și al lui Lennox Lewis. Pe cine consideri cel mai mare boxer din istorie? 

Au fost doi boxeri de înalt nivel. Eu consider că Muhammad Ali și Mike Tyson au fost cei mai mari din istorie, dar cu stiluri diferite. Ar fi fost magnific să fi văzut un meci între ei, dar e greu de spus cine ar fi cîștigat.

Nepotul tău joacă fotbal la FCSB și eu consider că este foarte important să aibă un exemplu ca tine în familie. Ce îți dorești de la el pe viitor?

Îmi doresc să fie sănătos în primul rând. Dacă va munci sunt sigur că poate ajunge fotbalist de liga 1. Cred în calitățile lui și în faptul că îl pot ajuta cu sfaturi despre dezvoltarea lui sportivă. Pe viitor putem vorbi despre dietă, despre odihnă, dar până atunci are nevoie de multă seriozitate în antrenamente.

 

Au fost mai multe subiecte atinse cu Florin, chiar despre fiul său care a evoluat în trecut pentru Petrolul. Ce pot spune este că să ai un concediu în care să înveți lucruri noi, despre un sport în care știi foarte puține despre procedee defensive, cum trebuie să miști brațele, ce înseamnă scăderea de nivel, cum se utilizează jabul, dar și despre upercutul pe contră, nu fac altceva decât să te dezvolți ca jurnalist.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s